video

sâmbătă, 24 ianuarie 2009

Nichita Stanescu - poezii

Spectacolul "Taramul uitat" pus in scena de Ionut Popescu si Gabriela Bobes, coordonatorii trupei OKaua, este o adaptare dupa opera lui Nichita Stanescu si aduce intr-un singur spectacol mai multe poezii ale Maestrului.
Este un spectacol ce trebuie vazut si simtit!
Desi actorii sunt adolescenti, reusesc sa te infioare si sa transmita sentimente puternice pe un fond muzical deosebit ales de Ionut Popescu, iar costumele perfect alese ALB / NEGRU reflecta exact starea pe care o incercam ca spectatori!

FELICITARI!


Lauda omului

Din punctul de vedere-al copacilor,
soarele-i o dungă de căldură,
oamenii - o emoţie copleşitoare...
Ei sunt nişte fructe plimbătoare
ale unui pom cu mult mai mare!

Din punctul de vedere-al pietrelor,
soarele-i o piatră căzătoare,
oamenii-s o lină apăsare...
Sunt mişcare-adaugată la mişcare
şi lumina ce-o zăreşti, din soare!

Din punctul de vedere-al aerului,
soarele-i un aer plin de păsări,
aripă în aripă zbătând.
Oamenii sunt păsări nemaiîntâlnite,
cu aripi crescute înlăuntru,
care bat plutind, planând,
într-un aer mai curat - care e gândul!


Tocirea

Soldatul mărşăluia, mărşăluia,
mărşăluia
până când
până la genunchi
piciorul
i se tocea, i se tocea
i se tocea
până când
trunchiul
până la coaste
i se tocea, i se tocea
i se tocea
până când
până la sprâncene orbea
orbea, orbea
până când
părul lui iarbă neagră era
iarbă neagră era, iarbă neagră era.
Un cal alb venea
şi o păştea
şi o păştea, şi o păştea.
I-ha-ha, i-ha
i-ha.


Tinerii

Se saruta, ah, se saruta, se saruta
tinerii pe strazi, în bistrouri, pe parapete,
se saruta întruna ca si cum ei însusi
n-ar fi decât niste terminatii
ale sarutului.
Se saruta, ah, se saruta printre masinile-n goana,
în statiile de metrou, în cinematografe,
în autobuze, se saruta cu disperare,
cu violenta, ca si cum
la capatul sarutului, la sfârsitul sarutului, dupa sarut
n-ar urma decât batrânetea proscrisa
si moartea.
Se saruta, ah, se saruta tinerii subtiri
si îndragostiti, atât de subtiri, ca si cum
ar ignora existenta pâinii pe lume.
Atât de îndragostiti, ca si cum, ca si cum
ar ignora existenta însusi a lumii.
Se saruta, ah, se saruta ca si cum ar fi
în întuneric, în întunericul cel mai sigur,
ca si cum nu i-ar vedea nimeni, ca si cum
soarele ar urma sa rasara
luminos
abia
dupa ce gurile rupte de sarut si-nsângerate
n-ar mai fi în stare sa se sarute
decât cu dintii.

duminică, 4 ianuarie 2009

Am inceput un nou an...

Iata ca au trecut deja 4 zile din Noul An 2009.
Toata lumea isi pune dorinte, isi stabileste obiective...

Eu astept cu nerabdare sa fie montat STMB si mai ales imi doresc cel mai mult ca acest film sa aiba succes si sa fie primit bine de marele public.

Speram ca laurii sa fie culesi si datorita unor nume mari din distributia filmului:

- marea doamna a teatrului si filmului romanesc si international: Maia Morgenstern - mama Alinei si a lui Viorel adica... mama copilului meu... :))




- un nume care incepe sa fie cunoscut si in afara Romaniei, nu numai la Teatrul Nottara: Gabriel Rauta




- un actor care a debutat anul trecut la Teatrul Dramatic din Galati, dar care, prin pasiunea si iubirea lui pentru teatru, da valoare teatrului romanesc: Ciprian Brasoveanu



Cred in acelasi timp si ca montajul va fi foarte bun si ca scenariul va atrage publicul, caci peisajele sunt absolut superbe...